Reportaj trimis de Bogdan Mihăilescu, pentru rubrica "Vacanţa ta".
Luciul apei este poetic si perfectionist in zi fara vant, apa de clestar, stanci se ridica miraculos subit din oglinda apei iar in fundal, verdele dealurilor este izbitor de placut vederii. Dominic este fascinat de puterea apei asupra mintii sale de copil cutezator. Ne imbarcam pe o mica nava si pornim la drum pe luciul apei imbietoare si misterioase. Un vant caldicel ne mangaie fruntile si ne descarcam surplusul de stres acumulat in timp spre adancuri.
Stancile se prabusesc in apa si se spovedesc adancurilor acestea nebanuite. Verdele vegetatiei coloreaza peisajul si epiderma apei in miraculos. Nu te poti catara pe acele dealuri decat cu privirea. Niciun pictor nu poate gasi reteta verdelui imbietor mioritic. Cine se repatriaza o face pentru acest verde oglindit in luciul apei, un verde care canta tacut. Si incanta.
Mai in sus patrundem muntele si intram in peisagistica de visare. Ma plimb cu Dominic de-a lungul unui raulet, pustiul arunca cu pietre in apele repezi si dezordonate ascultand sunetul naturii si clipocitul celest al muzicii valurelelor.
Mici cascade si aglomerari de ape ne reamintesc ca orice revolutie a naturii incepe de mica. Parca am cuprinde cu bratele intreg peisajul inspumat si ne-am intinde peste pietrele udate dens de valuri neobosite. Orice pietricica ridicata din fundul albiei de Dominic pare o piatra pretioasa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu